Deşi în medicina umană este considerată o procedură standard aplicată în bolile renale semnificative, pentru practica veterinară mondială, hemodializa are o disponibilitate redusă.
Prima hemodializă a fost realizată experimental, la câine, în 1913. Utilizarea acesteia la câini a început în anul 1960 şi a continuat către începutul anilor 1970, aceste eforturi fiind direcționate către aplicații terapeutice. Până la începutul anilor ‘80 abordul vascular a fost realizat prin tehnica Quinton-Scribner modificată: șunturi arterio-venoase (AV), dar în ultimii 30 de ani, utilizarea cateterelor venoase centrale cu dublu lumen au revoluţionat tehnica hemodializei la câine, mai ales datorită particularităţilor anatomice (Larry D. Cowgill, 2013).
Primul program clinic dedicat furnizării serviciilor de hemodializă, pentru câini a fost înființat în anul 1990 la Universitatea din California-Davis. Progresele tehnologice ale sistemelor de astăzi au pus bazele eficacităţii, toleranței și siguranței hemodializei la animale (Larry D. Cowgill, 2013).
În România, prima hemodializă realizată cu succes la câine, a avut loc în Clinica Facultății de Medicină Veterinară din București, în februarie 2014.